Sotul meu , mama mea, tatal meu ..toti ...nici unul nu e langa mine...langa Mia..Parca suntem singure pe lume..De ce?!Vreau doar sa fie ea sanatoasa.
Am ajuns la capatul puterilor..simt ca nu mai pot lupta singura cu viata ..ca e din ce in ce mai grea, mai urata...Am momente cand imi plange sufletu si imi doresa sa ne ia Doamne Doamne sus la EL..pe mine si pe Mia, sa fie bine si ea..si eu .
Mi-e prea greu ..parca nu mai vreau sa ma trezesc dimineata, dar o fac iar si iar pentru sufletul meu mic, Mia.
As vrea sa nu ma mai intreb de ce mi se intampla asta mie.. Sa nu ma mai intreb cu ce am gresit.. Sa-mi accept situatia si s-o tin in fraie. Dar pana cand? Cum sa fac sa mai pot?! Cum doamne?
AS VREA SA-MI ZBIER DUREREA si sa ma eliberez..sa ma trezesc azi si tot ce este rau acum..sa fi fost doar un cosmar. Cand deschid ochii sa-mi privesc printesa si sa fie bine....
Vreau sa ma trezesc zambind ..sa-mi tin sotul de mana ..sa-mi vizitez parintii..sora.. Sa ne plimbam prin parcul verde mancand o inghetata... Orice moment simplu ar fi cate o dorinta implinita..intr-o lume in care Mia ar fi bine, sotul meu m-ar iubii si m-ar aprecia cat merit..intr-o lume in care sa primesc altceva decat suferinta .Parintii si sora mi-ar fii aproape cu sufletul...
De ce ma simt asa? De ce toti ma lasa singura, chiar daca toti exista aici..? De ce trec printr-un Infern..in genunchi..urlandu-mi durerea pe interior.. ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu