Admir tacerea glasului suav
Cand sufletul mi`e sclav
Si`ntr`i iubire limitata
Ating suferinta toata.
Clipind spre noi vise
Vorbele grele nu se lasa stinse
Si ranile iubirii stralucesc
Pentru ca eu continui sa iubesc!
Drumul fara de sfarsit
arca s`a terminat..
Si tot ce am iubit
Acum gandurile mi`a sfasiat!
Fiindca atunci cand rasare suferinta
Din simple priviri adanci,
Se pierde totul..credinta..
Si`n iadul vietii aluneci.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu