Dansand pe ritmul disperat al tacerii,
Ating din cand in cand culmile placerii.
Nimic din jurul meu nu`mi reda zambetul,
Nici macar glasul iubirii dinauntrul meu .
As vrea sa fiu un suflet necunoscut
Ce trece peste tot purtand un scut.
Sa`mi ofere viata numai zile insorite
Iar inima mea sa sape morminte.
Oricat de macabru ar fi totul asa,
Sa pot sa fiu fericita ,sa nu mai planga inima.
Cand lacrimile`mi ineaca glasul
Si ochii mei vad doar intunericul...
Tot ce vreau e sa uit de tot, de toate...
Sa nu`mi pese, sa nu ma mai doara.
Fiindca fiecare plipa de bunatate
O platesc cat zece de pacate desarte..
Unde`i iubirea impartasita?
Unde`i inima mea dezamagita?
Nu ma mai gasesc in lumea asta...
Nu mai rasare nicaieri dragostea?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu