Timpul trece , iar mie imi este atat de dor de perioada in care aveam 14-15 ani :( Erau parca mai intense intamplarile.. ma indragosteam atat de usor, imi tresarea inima la cate o melodie in care ma regaseam ; sufeream.. iubeam.
Ce am acum?! la 21 ? Atatea amintiri , ganduri si vise. Teama de iubire, teama de cei din jur..teama de repercursiunile faptelor mele.
Poate ca mi`ar parea greu sa ma indragostesc asa usor,insa as zambii mai des.
Acum.. am atatea persoane de sex masculin in viata mea.. dar nici una aparte; nici una in care sa cred cu adevarat; la care sa pot tine.
Cu totii gandim ca e mai bine sa fii matur, sa iei decizii singur sau sa faci tot ce vrei; dar atunci cand ajungem la maturitate, sau avem impresia ca suntem maturi ne inspaimantam :|. Eu vreau doar o perioada in care sa pot sa fiu din nou EU, vreau sa am sentimente placute fata de cei din jur. Sa ma simt implinita.
Daca as putea face o lista cu persoane care ma cunosc , iar apoi sa le intreb parerea lor despre persoana mea.. poate as primii multe raspunsuri pozitive, insa de ce aceste lucruri nu mi`au fost aratate niciodata?!..am nevoie de dovezi ca sa pot pasii inainte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu