Zambesc prinvindu`mi sufletul
chiar daca pare sters de vreme.
Doar eu stiu ce`i inauntru lui
mii de lacrimi , si de vise.. mii de regrete .
Si trec atatea clipe arzandu`mi sperantele,
intarindu`mi sufletul .. ingheata si sentimentele.
Dar nimeni nu vede , nimeni nu stie...
sufletul meu canta .. am suflet de copil.
Se ascund toti cei din jurul meu
le este de teama de esec, de lacrimi
Dar patrund cu totii in nestiinta
isi acopera sufletul ca sa para maturi.
Sunt intamplari dureros de dulci
prin care trecem doar daca ne ascultam sufletul.
Intamplari pe care mai tarziu le regretam sau..
le pastram fiecare in sufletul sau.
Si cine stie, poate ca sufletul de copil alina
orice durere si orice inima ce suspina.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu